Bebelușii prematuri, care sunt riscurile?

Nou-născuții prematuri sunt deosebit de vulnerabili, întrucât vin pe lume înainte de a-și fi completat dezvoltarea, săptămânile 34 – 40 de sarcină fiind perioada cu cel mai accelerat ritm de creștere din viața intrauterină. Organele lor nu au avut timpul să se maturizeze suficient, iar funcțiile corpului nu sunt pe deplin formate. Prematurii se confruntă astfel cu provocarea de a finaliza această etapă de creștere într-un mediu extrauterin, pentru care nu sunt suficient pregătiți.
Bebelușii prematuri au rezerve limitate^2-4 de nutrienți și un sistem digestiv insuficient dezvoltat, care poate procesa o cantitate foarte mică de hrană, dar, în același timp, au un necesar nutrițional mai ridicat decât al bebelușilor născuți la termen. Necesarul proteic la un nou-născut prematur, de exemplu, este de 3 – 3,5 g /Kgc/zi (15% din necesarul caloric) faţă de nou-născutul la termen, unde necesarul este de 2-2,5 g/Kgc/zi.⁵
În plus, prematurii sunt instabili fiziologic după naștere și secretă mai mulți contrahormoni (adrenalină, cortizol, glucagon și hormoni de creștere), ceea ce face ca variațiile în ritmul cardiac, nivelul de oxigen și cel de glucoză să fie mari, iar tratamentele care îi stabilizează, produc la rândul lor perturbări ale funcțiilor gastrointestinale. Nu în ultimul rând, antibioticele pe care le primesc bebelușii prematuri, ca parte a tratamentului, le afectează microbiota, descresc secreția de enzime digestive și reduc motilitatea intestinală.⁶

Rolul nutriției la nou-născuții prematuri

Natura s-a asigurat că prematurii au un aliat puternic în lupta lor pentru supraviețuire atunci când vin pe lume mult mai devreme. Laptele mamelor care au născut prematur conţine o cantitate mai mare de lipide, proteine cu funcţie imunologică, vitamine A, D, E, azot şi sodiu şi cantităţi mai mici de lactoză, calciu şi fosfor comparativ cu laptele mamelor care au născut la termen. Aceste diferenţe persistă timp de 2-4 săptămâni postnatal. ⁷
Însă pentru mulți prematuri, în special pentru cei cu greutate mai mică de 1500 de g la naștere, laptele matern singur nu poate acoperi nevoile nutriționale crescute, de proteine, calciu, fosfor, cupru, zinc, fier și unele vitamine. Fortifierea laptelui matern este o practică obișnuită recomandată de neonatologi și permite acoperirea nevoilor nutriționale crescute ale prematurului, păstrând, în același timp, și toate beneficiile unice ale laptelui matern.
Nutriția din primele săptămâni de viață este esențială nu numai pentru creșterea în greutate, ci și pentru dezvoltarea sistemului imunitar al prematurilor. Întrucât până la 70-80%⁸ din celulele noastre imunitare sunt localizate la nivel intestinal, dezvoltarea unei microbiote sănătoase în primele săptămâni și luni de viață este esențială, cu atât mai mult cu cât nou-născuții prematuri sunt mai susceptibili la infecții, în comparație cu sugarii născuți la termen. Laptele matern are un rol important în dezvoltarea unei microbiote intestinale echilibrate la sugari și prin conținutul de oligozaharide, prebiotice naturale^9-12.